17 aug. 2017

Andrada Cooș scrie despre "Frumusețea lucrurilor trecătoare"

„E wabi-sabi, frumusețea lucrurilor trecătoare, a spus Sensei. Florile de cireș sunt frumoase, dar în același timp sunt trecătoare. Suntem fericiți că le vedem, dar în același timp e o fericire puțin tristă pentru că suntem conștienți că ele vor dispărea în curând.”

De mică am fost pasionată de cultura japoneză, pe care am descoperit-o întâi prin intermediul anime-urilor și apoi am continuat să o cunosc prin intermediul cărților. Dar, deși admir acest popor de oameni muncitori, disciplinați și foarte pricepuți în diverse arte, mereu m-am întrebat, de asemenea, cum m-aș potrivi eu în lumea lor, dacă m-aș potrivi. În mod evident, Japonia de la televizor nu e aceeași cu cea din viața reală și un român va percepe Japonia complet diferit față de un japonez. Așa că vreau să vă zic că am sărit în sus (scuzați pleonasmul) când am auzit că se lansează la Iași o carte despre Japonia, scrisă de o româncă. :D

Frumusețea lucrurilor trecătoare este un volum în care Andrada Cooș sau Adoriana-san, cum au poreclit-o japonezii, povestește despre experiența ei ca studentă străină cu o bursă de cercetare în Japonia. Este o cărticică de lungime scurtă spre medie, un fel de jurnal de călătorie în care veți citi despre peripețiile autoarei împreună cu prietenii ei japonezi și străini și din care veți descoperi multe aspecte legate de această țară pe care probabil nu le știați până acum.

Dacă vă plac anime-urile, manga, scriitorii japonezi, jrock-ul, origami-ul sau oricare din multele chestii faine pe care ni le-a dăruit japonia atunci sigur o să vă încânte peste măsură această carte. Și chiar dacă nu ați avut nicio conexiune cu Japonia până acum, tot o recomand drept o lectură relaxantă ce vă va introduce treptat într-o lume nouă.

Personal, am descoperit multe lucuri noi, dintre care o parte m-au încântat, o parte m-au făcut să-mi pun întrebări cu privire la această cultură pe care noi o idealizăm. Am admirat-o pe Adoriana-san pentru felul în care a reușit să-și găsească locul în aceasă țară și să îmbine studiul cu munca, distracția și experiențele neobișnuite, precum a fi selectată să participe la o paradă. În schimb, mi-a lăsat un gust amar capitolul în care protagonista ia ceaiul cu profesorul ei, în timp ce soția acestuia așteaptă afară, evidențiind faptul că în Japonia femeile nu se bucură încă de tot respectul care li se cuvine.

Cu toate programele de studiu și schimburile de experiență pe care le avem la îndemână acum, visul de a studia sau lucra într-o țară străină nu mai e atât de îndepărtat pe cât ni se părea odată. Trebuie să vă mărturisesc însă că eu, din această carte, am învățat că studiul într-o țară ca Japonia nu e ca mersul în excursie. Autoarea a trebuit să facă față atât unor obiceiuri și mentalități diferite de ale noastre, cât și unor oameni mai dificili din punctul meu de vedere, drept pentru care Adoriana-san mi se pare o persoană foarte kakkoii (cool).


Recomand cartea spre a fi citită într-o după-amiază leneșă sau înainte de culcare, evenimentele din carte, pe alocuri amuzante sau care te pun pe gânduri, înșiruindu-se într-un mod lin, relaxant.

Deși ritmul cărții, care e ca un fel de jurnal de călătorie, e în mare parte monoton, mi s-a părut că aceasta a avut totuși și puțin suspans la sfârșit, atunci cand Adoriana-san se confruntă cu o decizie greu de luat. Decizia Adorianei și finalul cărții mi s-au părut în perfectă concordanță cu titlul romanului, întărindu-mi credința că lucrurile trecătoare sunt cele mai frumoase.

Închei cu pasajul meu referat din carte:

„În timpul primei mele toamne în Japonia, Sensei mă întrebare dacă în România avem frunze de arțar. I-am spus că nu, dar că avem frunze de alte culori, la fel de frumoase. [...]
- E frumos și-așa. Chiar dacă nu sunt roșii. Deci aveți și voi ce vedea!
- Avem, dar, vedeți... noi nu mergem să le privim.
- Dar sunt frumoase! De ce nu?
- Păi. le observăm și ne dăm seama că sunt frumoase, dar nu mergem special să le vedem, să le facem poze.
- Dar de ce?
N-am reușit niciodată să-l lămuresc.”

Nota mea: 5/5
Cartea poate fi achiziționată de aici.

4 mai 2017

Primele traduceri ale editurii Herg Benet sunt disponibile pe site-ul acesteia și în libăriile partenere

„Acest cântec neîmblânzit”, prima carte din seria de două romane „Monștrii din Verity” de Victoria Schwab, în traducerea lui Flavius Ardelean, și „Anomalii” de Colette Freedman și Sadie Turner, în traducerea Laurei Nureldin, au sosit de la tipar la jumătatea lunii aprilie și sunt disponibile pe site-ul editurii și în librăriile partenere.




Nimic nu poate asigura liniștea într-un oraș frânt de război, într-un oraș copleșit de monștri. În acest extraordinar roman fantasy urban al aclamatei autoare Victoria Schwab, o tânără adolescentă trebuie să aleagă între calea eroinei sau cea a nelegiuiților, între cea a prieteniei sau a adversarilor, totul cu riscul de a înclina balanța întregului viitor al propriei sale lumi. „Acest cântec neîmblânzit” a ajuns încă din prima săptămână de la lansare pe locul întâi The New York Times Bestsellers List, iar drepturile de ecranizare au fost deja achiziționate de către Sony Entertainment.

Kate Harker și August Flynn sunt moștenitorii unui oraș divizat – un oraș în care violența de zi cu zi a dat naștere unor monștri cât se poate de reali. Tot ceea ce își dorește Kate este să fie la fel de nemiloasă precum tatăl ei, care obligă oamenii să îi plătească pentru protecția pe care le-o oferă împotriva întunericului neînduplecat. Tot ceea ce își dorește August este să devină uman, cu o inimă tot atât de bună precum cea a tatălui său, și să joace un rol mult mai important în sprijinirea celor inocenți – însă cum poate dacă el este chiar unul dintre monștri? Unul care poate să fure sufletul cuiva cu un simplu acord al muzicii? Când se ivește ocazia de a o putea supraveghea pe Kate, care tocmai ce a fost dată afară de la cea de a șasea școală și se întoarce astfel acasă, August se dedică în întregime misiunii sale.

Victoria Schwab creează cu măiestrie atmosfera unei metropole tulburate și efervescente, în care eroii sunt puși în fața luptei cu monștrii de pretutindeni – atât cei care îi copleșesc în jur, cât și cei dinlăuntrul lor…

„O nouă lume captivantă și plină de pericole pe care cititorii o vor îndrăgi pentru ritmul alert și terifiant.” (Publishers Weekly)

„O poveste cu o atât de întunecată precizie a textului, încât mai mult ca sigur îți va provoca fiori pe șira spinării.” (Booklist)

„Debordant de energică, această carte este întocmai biletul pentru o noapte neîntreruptă de lectură.” (Kirkus Reviews)







În viitor, nu mai există boală. Nu mai există război. Nu mai există nemulțumire. Toți cetățenii sunt membri supuși ai Guvernării Globale. Însă o singură vară este pe cale să schimbe totul. Keeva Tee tocmai a împlinit cincisprezece ani. Este pe punctul de a pleca în multașteptata excursie la Tabăra Monarch, pentru a primi imprimarea celui care i-a fost desemnat partener de viață. Dar în clipele fericite și lipsite de griji petrecute în Comunitatea Oceanică a auzit și zvonurile de temut despre “anomalii” – cetățeni care nu pot fi imprimați. Iar când Keeva ajunge la Tabăra Monarch, cel mai întunecat coșmar al ei devine realitate – este și ea o anomalie. Din acel moment, începe să se îndoiască de toate convingerile din trecut. Dacă libertatea și individualitatea au fost sacrificate de dragul siguranței? Găsind un avertisment scrijelit sub patul din tabără, Keeva începe să înțeleagă: revolta va fi pedepsită, dezacordul nu este o opțiune, iar răzvrătiții vor fi anihilați.

„O carte vibrantă” (Russel Brand)

„O aventură amețitoare” (Max Beesley)

„O poveste cu un ritm alert și captivant care confirmă că trebuie să luptăm pentru ceea ce ne face pe fiecare dintre noi speciali și unici.” (Randy Jackson)

28 feb. 2017

Mărțișorul de citit (Campanie a Editurii Herg Benet)

Primăvara începe cu sărbătorirea femeilor speciale din viețile noastre, așa că Editura Herg Benet a pregătit daruri numai bune pentru oricare dintre noi, fie de primit de către doamne, fie de dăruit de către domni: mărțișoare de citit. În perioada 1-8 martie, cărțile scrise de către autoarele române contemporane au reducere de 45%* pe site-ul editurii, cu prețuri pornind de la 11 lei: http://www.hergbenet.ro/catalog.

*Reducerea nu se aplică acelor cărți care sunt deja incluse în promoțiile cu preț unic de 4,9 lei și 9,9 lei.

26 feb. 2017

Twin Covers (17)

Wounded de Jasinda Wilder si Pentimento de Cameron Jace

Nu mi se întâmplă des să citesc cărți dintr-o singură suflare, dar Pentimento de Cameron Jace e una din cărțile care m-a obligat să fac asta. Povestea asta pentru adolescenți m-a ținut captivă între paginile ei între 10 seara până aproape de dimineață și m-a lăsat cu multe întrebări.

Am decis să nu fac recenzie cărții deoarece povestea, deși captivantă, este una superficială despre care nu aș avea multe de zis. O recomand pentru momentele în care vreți să uitați complet de exterior sau pentru a ieși dintr-un reading slump. În schimb, mă bucur că am avut ocazia să o includ în această rubrică, mai ales că ambele coperte sunt destul de bine editate și... fierbinți.

Având în vedere acestea, coperta a doua a setului e fără îndoială preferata mea, dar nici prima nu e mai prejos. În timp ce cea dintâi pare potrivită unei povești SF, a doua mă trimite cu gândul la magie și la creaturi legendare precum vampiri sau vârcolaci, ceea ce nu e chiar în acord cu conținutul. Pe voi care vă atrage mai mult?

19 feb. 2017

This or That (Book Tag)



Am rămas datoare cu acest tag (și cu alte câteva, pe care sper să le postez) pe care l-am primit de la Angela de pe The Land of Books. Îți mulțumesc frumos, Angela! Având în vedere că lipsesc atât de mult, mă bucur să găsesc comentarii și tag-uri de la voi când revin pe blog, asta înseamnă că nu am dispărut de tot. :)

Cred că e cam târziu ca să dau tag-ul mai departe, dar vă invit pe toți cei care citiți să îl postați în cazul în care nu ați făcut-o încă, iar dacă nu aveți blog lăsați-mi răspunsurile voastre în secțiunea de comentarii.

Aici sunt regulile:
  • Menționează creatorul tag-ului - Îmi pare rău, nu te găsesc sau poate mi-a scăpat :( 
  • Menționează blogger-ul care ți-a transmis ție tag-ul - bifat
  • Alege o opțiune din cele de mai jos;
  • Dă tag altor 5 persoane pentru a realiza acest tag. - bifat 
Ook, atunci să începem!

Preferi cititul în pat sau în alt loc?
Prefer să citesc în pat, rezemată de perete, sau în fotoliu.

Personal principal feminin sau personaj principal masculin?
Nu contează, atât timp cât personajul e credibil.

Gustări dulci sau gustări sărate?
Nu știu de ce, dar întotdeauna am asociat cititul cu gustările dulci, în special cu ciocolata. Nu mănânc prea des în timp ce citesc, însă aproape de fiecare dată țin alături o cană de ceai sau alte băuturi dulci.


Trilogii sau serii alcătuite din mai multe volume?
Trilogii. Pe de o parte e un sentiment plăcut să termini o carte și să știi că povestea nu gata, că te vei întoarce în curând înapoi în lumea respectivă. Pe de altă parte, cu cât o serie e mai lungă, cu atât devine mai greu de citit (părerea mea). Sunt șanse să abandonezi seria undeva pe la mijloc și să nu-i mai afli sfârșitul, sau ca acesta să nu se mai publice deloc.

Narațiune la persoana I sau la persoana a III-a?
Chiar nu știu ce să zic. Fiecare merge mai bine pentru un anumit tip de carte. Ca fapt divers, vreau să spun că am citit o carte scrisă la persoana a II-a și mi-a plăcut enorm.

Librărie sau bibliotecă?
Librărie. Îmi place să cumpăr aproape toate cărțile pe care le citesc și împrumut foarte rar.

Cărți care îți provoacă râsul sau cărți care te fac să plângi?
Cărțile foarte triste sunt feblețea mea. Consider că e mai important ca o carte să-ți atingă sufletul, să te facă să conștientizezi că există multă suferință în lume, decât să te binedispună.

Copertă albă sau copertă neagră?
Fără doar și poate coperta neagră. Negrul îmi sugerează mister și pasiune și merge foarte bine în special cu cărțile ce abordează supranaturalul (de exemplu seriile Amurg, Jurnalele Vampirilor, Academia Vampirilor). O copertă albă, în schimb, trebuie să fie editată cu mult bun-gust ca să nu mă trimită cu gândul la un manual.

Roman psihologic sau roman de acțiune?
Psihologic.

29 ian. 2017

„Prospect de femeie” de Ana Barton ― prospectul cărții

„Prospect de femeie” de Ana Barton

„Strânge-te bine între mâini și du-te unde vrei, dar cu tot cu tine. Nu te uita pe vreundeva. Poți, nu?”

Mi-a trecut de curând prin mâini Prospectul de femeie al Anei Barton, carte primită pentru recenzie de la Editura Herg Benet. Nu știam prea multe despre volum atunci când l-am ales, însă acesta m-a atras prin titlul care promitea o lectură stilată, dar și prin recenziile bune de care se bucură.

Volumul în proză este o colecție de gânduri, trăiri, evenimente din viața autoarei, așezate pe hârtie sub forma unor texte scurte. Acestea se întind pe doar câteva pagini fiecare și nu au legătură unul cu altul, ceea ce recomandă cartea pentru a fi citită atât dintr-o suflare, cât și pe bucăți.

Majoritatea textelor sunt introspective, au la bază sentimente și idei învăluite în metafore complexe, momente capturate din viața de zi cu zi ce rămân imortalizate într-un tablou abstract. Restul textelor sunt narative și prezintă întâmplări din viața reală a scriitoarei, întâmplări care nu șochează, dar sunt presărate cu umor fin și cu o doză de neobișnuit.

Pentru mine deliciul volumului a fost reprezentat de acele câteva povestioare pur narative, care mi-au transmis o stare de bine, făcându-mă să mă simt mai aproape de mine și de copilul din mine. În rest, deși m-a impresionat limbajul bogat al autoarei, au fost multe texte în care nu am putut să mă regăsesc deoarece nu reușeam să le deslușesc nici pe jumătate sensul. 

Cred că acest volum prinde cel mai bine persoanelor care cochetează ele însele cu scrisul, deoarece vor aprecia mult mai bine modul în care autoarea se joacă cu figurile de stil, cu propozițiile și frazele. Eu personal consider că măiestria acesteia stă în povestire, de aceea abia aștept să citesc și volumul Jurământ de rătăcire, care stă de asemenea pe noptiera mea.

Mulțumesc frumos editurii Herg Benet pentru exemplarul primit pentru recenzie și vă invit și pe voi pe site-ul lor, de unde se poate achiziționa Prospect de femeie. Vă invit și pe blogul Anei Barton, unde puteți gusta în prealabil o mostră din ceea ce se găsește în carte. 

Inspirată de titlul volumului, am creat și eu un prospect al acestei cărți, sper să vă placă, iar dacă ați citit și voi vreo carte a Anei Barton, spuneți-mi cum vi s-a părut în secțiunea de comentarii. :)


Prospect de femeie

Indicații terapeutice: Prospect de femeie este indicat în tratamentul de scurtă durată al melancoliilor, uitărilor de sine și îndrăgostirilor. Poate fi folosit cu încredere și în caz de plictiseală sau curiozitate.

Forma de prezentare: Cele 195 de pagini conțin nu mai puțin de 68 de texte.

Dozaj: Adulți si copii peste 12 ani: unul sau două texte de două ori pe zi în tratamentul cazurilor ușoare și medii, fără potențial de evoluție severă. În cazuri severe, se poate administra întreaga scriere dintr-o citire.

Mod de administrare: vizual, tactil, olfactiv, mental.

Contraindicații: Nu se recomandă persoanelor aflate la prima interacțiune cu lectura.

Precauții: La unii pacienti care au urmat tratament cu această carte s-au observat modificari ale gusturilor de lectură și cumpărarea impulsivă a altor cărți ale Anei Barton sau ale editurii Herg Benet.

Interacțiuni medicamentoase: Textele scurte fac lipsită de pericole citirea cărții în paralel cu alte cărți.

Supradozare: Supradozarea este lipsită de pericole. Dacă terminați cartea mult prea repede, puteți trece la alte cărți ale autoarei precum Mamifer și Jurământ de rătăcire.

Conditii de păstrare: Ca toate cărțile, se păstrează la loc uscat, ferit de umiditate și de sursele directe de căldură. Se recomandă ștersul de praf cel puțin o dată pe an.


„Prospect de femeie” de Ana Barton